Arhiva Tag: legea educatiei

Modificari in Legea educatiei

Guvernul a abrogat, prin Ordonanta de Urgenta, mai multe prevederi din Legea educaţiei care reglementau normele de incompatibilitate.

Principalele modificări prin OUG:

– profesorii universitari vor putea îndruma la Doctorat căți studenți-doctoranzi aprobă senatul universitar.
– profesorii universitari pot după ce ies la pensie, să ocupe funcții de conducere în toate universitățile, fie de stat, particulare sau confesionale
– persoanele care ocupă o funcție de conducere sau de demnitate publică vor putea să fie în paralel şi rectori, cu excepția membrilor Guvernului sau a secretarilor de stat.
-funcția de rector este compatibilă cu deținerea de funcții de conducere în cadrul unui partid politic
– profesorii din preuniversitar vor putea fi în funcții de conducere şi după ce se pensionează

Legea Educatiei Nationale – Modificari si completari – mai 2012

Guvernul României a aprobat în şedinţa de miercuri, 30 mai, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011. Principalele modificări propuse de MECTS vizează adecvarea cadrului legislativ la o serie de realităţi care nu au fost luate în calcul în momentul adoptării Legii Educaţiei prin asumarea răspunderii (2010). Situaţiile care impun armonizarea legislaţiei vizează efectivul claselor care, la nivel maximal (25 de elevi), nu poate să fie depăşit în situaţii excepţionale, selectarea personalului didactic calificat pentru clasa pregătitoare, respectiv formarea pe un curriculum special a cadrelor didactice care vor preda la clasa pregătitoare. Totodată, proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede o serie de completări cu incidenţă asupra sistemului de învăţământ superior.

Astfel, potrivit proiectului de act normativ aprobat astăzi, formaţiunile de preşcolari din grupa mare sau de elevi pot funcţiona, în situaţii excepţionale, sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, pe baza unei justificări corespunzătoare, ţinând seama de încadrarea în costul standard per elev şi în numărul maxim de posturi aprobat pentru învăţământul preuniversitar la nivelul judeţului, respectiv municipiului Bucureşti. Această ajustare a cadrului legislativ permite, de exemplu, înscrierea unui elev după începerea anului şcolar într-o clasă care are efectivul la limita maximă, dar care este unică pe nivelul respectiv sau are o specializare unică. Un alt efect benefic este posibilitatea funcţionarii claselor sub efectivul minim (în situaţii temeinic motivate) în zonele izolate din mediul rural sau peste efectivul maxim, în zonele aglomerate din mediul urban.

Pe de altă parte, demersul legislativ al MECTS permite asigurarea încadrării cu personal didactic titular la clasa pregătitoare prin asigurarea mobilităţii personalului didactic titular de la o unitate de învăţământ la alta, precum şi dintr-o localitate în alta, pe tot parcursul anului şcolar.

În ceea ce priveşte învăţământul superior, precizăm că deşi Legea Educaţiei Naţionale a intrat în vigoare din februarie 2011, procedurile subsecvente nu au fost elaborate în vederea pregătirii noului an universitar, fapt care ar fi putut genera efecte perturbatoare în sistem. Pentru evitarea acestora, MECTS a luat o serie de măsuri care permit organizarea şcolilor doctorale, respectiv menţinerea şi îndeplinirea standardelor de autorizare provizorie/ acreditare în învăţământul superior.

Astfel, până la finalul anului universitar 2012-2013, evaluarea şcolilor doctorale se face de către ARACIS sau de către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau străinătate. Sistemul de criterii şi metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, pe baza propunerilor ARACIS. Fiecare şcoală doctorală este evaluată periodic, din 5 în 5 ani.  De asemenea, pentru anul universitar 2012-2013, numărul granturilor doctorale se stabileşte prin hotărâre de Guvern şi se repartizează instituţiilor organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Şcolile doctorale vor primi din partea IOSUD granturile doctorale prin competiţie între acestea, pe baza unei metodologii aprobate de senatul universităţii..

Ciclul gimnazial va avea cinci ani incepand cu anul scolar 2011-2012

Legea educatiei nationale care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011 prevede ca elevii care din toamna vor intra în clasa a V-a vor sta în gimnaziu cu un an mai mult, adica cinci în loc de patru, inclusiv clasa a IX-a, potrivit Mediafax.

Legea 1/2011 prevede masura introducerii clasei a IX-a în învatamântul gimnazial care intra în vigoare începând cu generatia de elevi care începe clasa a V-a în anul scolar 2011-2012. La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se realizeaza o evaluare nationala obligatorie a tuturor elevilor.

Evaluarea se realizeaza la sase probe, una fiind specifica minoritatilor nationale. Este vorba despre probe scrise la limba si literatura româna, limba materna, o alta transdisciplinara la matematica si stiinte, dar si la o limba de circulatie internationala. De asemenea, evaluarea include si o proba practica de utilizare a calculatorului, precum si o proba orala transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si sociale, ambele sustinute în timpul anului scolar.

Rezultatele evaluarii se exprima printr-un punctaj, similar testelor internationale. Absolventii învatamântului gimnazial dobândesc diploma de absolvire si foaia matricola, parte a portofoliului educational, potrivit Legii educatiei.

Tot în cazul elevilor care intra în clasa a V-a în 12 septembrie 2011, admiterea la liceu se va desfasura la nivelul unitatii de învatamânt pentru care opteaza.

Continuarea studiilor din învatamântul gimnazial în învatamântul liceal este asigurata pe baza unui proces de consiliere si de orientare scolara si profesionala. Numarul de locuri alocate clasei a X-a este cel putin egal cu cel al absolventilor clasei a IX-a. Dupa absolvirea gimnaziului, elevii urmeaza liceul sau scoala profesionala.

Admiterea la liceu sau la scoala profesionala se muta la nivelul unitatii de învatamânt. Astfel, în cazul în care numarul de candidati nu depaseste numarul locurilor oferite de unitatea de învatamânt, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educational al elevului.

În cazul în care numarul de candidati este mai mare decât numarul locurilor oferite de unitatea de învatamânt, admiterea se face luând în calcul în proportie de 70% portofoliul educational al elevului, media de absolvire a învatamântului obligatoriu, precum si media la probele de la evaluarea nationala de la sfârsitul clasei a IX-a si în proportie de 30% nota obtinuta la proba de admitere stabilita de unitatea de învatamânt. În cazul mediilor egale, diferentierea se face pe baza portofoliului educational al elevului.

Legea educatiei mai prevede ca Metodologia-cadru de organizare si desfasurare a admiterii în clasa a X-a va fi elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si anuntata pentru fiecare generatie cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a.

Unitatile de învatamânt au obligatia de a anunta public disciplinele la care se sustine proba de admitere, programele, procedurile de organizare a acesteia, precum si modul de utilizare a portofoliului educational pâna cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a.