Arhiva: Edu

Rezultate simulare Evaluarea Națională 2026: peste 145.000 lucrări analizate digital de Ministerul Educației și Cercetării

Simulare Examen Evaluare NationalaPotrivit calendarului de organizare și desfășurare a simulării Evaluării Naționale a absolvenților de clasa a VIII-a (EN VIII) din acest an școlar, astăzi, 30 martie, este programată comunicarea rezultatelor (în mod individual, fiecărui elev).

Rezultatele obținute de elevii claselor a VIII-a care au participat la simularea probelor scrise din cadrul EN VIII 2026 au fost centralizate de către Ministerul Educației și Cercetării și sunt disponibile mai jos, în sinteză.

A. Informații privind organizarea evaluării digitalizate

Au fost implicați în procesul de evaluare 9.854 de profesori evaluatori, după cum urmează:

  • Limba română: 4.956;
  • Matematică: 4.550;
  • Limba maternă: 348.

La nivelul celor 4.545 de unități de învățământ în care s-a desfășurat simularea, peste 12.000 de profesori asistenți au asigurat scanarea și încărcarea lucrărilor pe platforma informatică. Platforma a funcționat în parametri optimi pe întreaga durată a simulării.

B. Informații privind rezultatele înregistrate

Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, se înregistrează următoarea situație pe probe și tranșe de note:

I. Limba și literatura română

Număr lucrări evaluate: 145.257

II. Matematică

Număr lucrări evaluate: 144.399

III. Limba și literatura maternă 

Număr lucrări evaluate: 8.766

C. Acuratețea evaluării

Evaluarea lucrărilor s-a derulat în condiții similare cu cele de examen, digitalizat. În acest context, lucrările au fost distribuite aleatoriu evaluatorilor din toată țara.

Conform metodologiei de organizare și desfășurare a examenelor naționale, la o diferență mai mare de un punct între notele acordate de cei doi evaluatori, lucrările sunt recorectate de alți doi evaluatori, nota finală fiind obținută ca medie aritmetică a celor două note cu valori centrale, după eliminarea notelor extreme (cea mai mare și cea mai mică).

Din acest punct de vedere, procentul lucrărilor reevaluate se prezintă astfel:

  • 9.78% lucrări reevaluate la limba și literatura română (8,81% în 2025 și 11,39% în 2024);
  • 0,1% lucrări reevaluate la matematică (0,1% în 2025 și 0,25% în 2024)
  • 5.72%  lucrări reevaluate la limba și literatura maternă (4.8% în 2025, 8% în 2024).

Distribuția lucrărilor reevaluate la simularea din acest an este următoarea:

D. Comunicarea rezultatelor

Rezultatele probelor scrise ale simulării EN VIII se comunică individual, nu prin afișare.

Rezultatele au fost transmise către Inspectoratele Școlare Județene/al Municipiului București și sunt în curs de a fi transmise de la nivelul inspectoratelor școlare către fiecare unitate de învățământ atât sub forma cataloagelor cu notele finale, cât și sub forma borderourilor asociate fiecărei evaluări.

Rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situații în parte, scopul fiind îmbunătățirea performanțelor școlare.

E. Precizări importante

  • Lucrările scrise ale elevilor care au susținut simularea evaluării naționale se află în unitățile de învățământ în care elevii au susținut probele scrise.

  • Profesorii care predau disciplinele la care s-au susținut probele simulării (limba română, matematică, respectiv limba maternă) au acces la lucrările elevilor din clasele la care predau, precum și la borderourile de evaluare corespunzătoare, pentru a le discuta cu aceștia.

  • În contextul utilizării platformei de evaluare digitalizată, Ministerul Educației și Cercetării dispune de date relevante pentru o imagine de ansamblu asupra gradului de reușită la fiecare dintre itemii administrați. În acest sens, în perioada următoare va fi făcută publică o analiză cantitativă din care rezultă gradul de reușită pe fiecare item, la nivel național, pentru limba și literatura română și matematică.

  • Astfel de analize vor fi realizate atât la nivel de unitate de învățământ, cât și la nivelul inspectoratelor școlare, pentru stabilirea măsurilor adecvate optimizării rezultatelor elevilor, în perspectiva examenului național.

BIROUL DE PRESĂ AL MMINISTERULUI EDUCATIEI

Ce urmează după simulare

Rezultatele nu sunt doar informative, ci au rol strategic:

  • vor fi analizate la nivelul fiecărei școli
  • vor avea loc discuții cu elevii și părinții
  • consiliile profesorale vor stabili măsuri de îmbunătățire

📌 Scopul principal: creșterea performanței la examenul real.


 Analize viitoare: date detaliate pe itemi

Ministerul va publica în perioada următoare:

  • analize cantitative pe fiecare item
  • nivelul de reușită la nivel național
  • comparații între discipline

➡️ Aceste date vor permite ajustări mai precise ale predării.


Intrebari frecvente

🔹 Câte lucrări au fost evaluate la simularea EN 2026?

Peste 145.000 la limba română și peste 144.000 la matematică.

🔹 Cum sunt corectate lucrările?

Digital, de doi profesori, cu recorectare dacă există diferențe mari.

🔹 Se afișează public rezultatele?

Nu, sunt comunicate individual fiecărui elev.

🔹 Care este rolul simulării?

Evaluarea nivelului de pregătire și îmbunătățirea rezultatelor finale.


Simularea Evaluării Naționale 2026 confirmă tranziția către un sistem educațional modern, în care digitalizarea, evaluarea obiectivă și analiza datelor devin instrumente-cheie pentru creșterea performanței elevilor.

Ratele de participare la simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat 2026

[UPDATE: 26.03.2025]

Simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat 2026 s-a încheiat astăzi, 26 martie, cu testul susținut de peste 6.100 de elevi la disciplina aferentă probei E) b) – Limba şi literatura maternă.

Potrivit datelor furnizate de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 15:00), s-au înregistrat aproximativ 700 de absenți (dintre aceștia, circa 330 de elevi provin din liceele care nu au organizat simularea probei). Nu s-au consemnat eliminări din examen.

Subiectele și baremele de evaluare au fost publicate la ora 15:00 în secțiunea Simulare BAC XII a paginii web dedicate.

Comunicarea rezultatelor (individual, fără afișare) este programată în data de 3 aprilie.

***

[UPDATE: 25.03.2025]

Simularea probei la alegere a profilului şi specializării din cadrul examenului național de bacalaureat 2026 s-a desfășurat astăzi, 25 martie, cu participarea a circa 111.100 elevi din cadrul a 1.368 de unități de învățământ liceal (95.87% din totalul unităților de învățământ care organizează examenul de bacalaureat). În urma unor tentative de fraudă au fost eliminați 8 elevi. Au absentat din liceele care au organizat simularea aproximativ 26.600 de elevi de clasa a XII-a.

59 de licee (4,13%), cu un număr total de peste 6.400 de elevi de clasa a XII-a nu au organizat simularea probelor scrise.

Informațiile au fost comunicate de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 15:00).

Ultima probă scrisă din cadrul acestei simulări va avea loc joi, 26 martie 2026: proba E) b) – Limba şi literatura maternă.

Elevii vor afla rezultatele, individual, în data de 3 aprilie.

Subiectele și baremele de evaluare au fost publicate la ora 15:00 în secțiunea Simulare BAC XII a paginii web dedicate.

***

[UPDATE: 24.03.2026]

La simularea probei obligatorii a profilului din cadrul examenului național de bacalaureat 2026, desfășurată astăzi, 24 martie, în 1.368 de unități de învățământ (95.87% din totalul unităților de învățământ care organizează examenul de bacalaureat), au fost prezenți, potrivit datelor transmise de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 15:00), peste 113.100 elevi.

Au absentat din unitățile de învățământ care au organizat simularea peste 24.600 de elevi de clasa a XII-a. Șase elevi au fost eliminați în urma unor tentative de fraudă. Simularea nu a fost organizată de 59 de licee (4,13%), cu un număr total de peste 6.400 de elevi de clasa a XII-a.

Calendarul următoarelor probe:

  • 25 martie 2026: proba E)d) – probă scrisă – proba la alegere a profilului şi specializării;
  • 26 martie 2026: proba E) b) – probă scrisă – Limba şi literatura maternă.

Comunicarea rezultatelor (în mod individual) este programată în data de 3 aprilie.

Subiectele și baremele de evaluare au fost publicate la ora 15:00 în secțiunea Simulare BAC XII a paginii web dedicate.

***

La proba de Limba și literatura română, desfășurată astăzi, 23 martie, în cadrul simulării aferente examenului național de bacalaureat 2026, situația participării, potrivit informațiilor furnizate de inspectoratele școlare județene (ora de referință: 15:00), este următoarea:

  • Simularea a fost organizată în 1.368 de unități de învățământ (95.87% din totalul unităților de învățământ care organizează examenul de bacalaureat);
  • Elevi prezenți (lucrări încărcate în platforma de evaluare): peste 114.600;
  • Elevi absenți din unitățile de învățământ care au organizat simularea probei: peste 23.100;
  • Eliminați din examen (tentativă de fraudă): 6 elevi;
  • Numărul elevilor de clasa a XII-a din cele 59 (4,13%) de unități care nu au organizat simularea: peste 6.400.

Simularea probelor scrise din cadrul examenului național de bacalaureat 2026 continuă marți, 24 martie, cu proba obligatorie a profilului.

Subiectele și baremele aferente probei de astăzi au fost publicate ► aici, la ora 15:00.

BIROUL DE PRESĂ MINISTERUL EDUCATIEI

Structura anului școlar 2026–2027: perioadele de cursuri, vacanțe și programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde”

Calendar An ScolarAnul școlar 2026–2027 va fi organizat pe intervale de cursuri și intervale de vacanță, conform structurii stabilite de Ministerul Educației, oferind flexibilitate unităților de învățământ și predictibilitate pentru elevi și părinți.

📚 Intervalele de cursuri în anul școlar 2026–2027

Cursurile se vor desfășura pe parcursul a cinci intervale distincte, după cum urmează:

  • 7 septembrie 2026 – 23 octombrie 2026

  • 2 noiembrie 2026 – 22 decembrie 2026

  • 11 ianuarie 2027 – 12 februarie 2027, respectiv
    19 februarie 2027 sau 26 februarie 2027,
    în funcție de decizia inspectoratelor școlare județene sau al municipiului București

  • 22 februarie 2027, 1 martie 2027 sau 8 martie 2027,
    până la 23 aprilie 2027, în funcție de structura locală

  • 5 mai 2027 – 18 iunie 2027

Deciziile privind intervalele variabile vor fi luate în urma consultărilor cu elevii, părinții și cadrele didactice, la nivelul fiecărei unități de învățământ.

🌴 Vacanțele elevilor în anul școlar 2026–2027

Elevii vor beneficia de următoarele intervale de vacanță:

  • 24 octombrie 2026 – 1 noiembrie 2026 (vacanța de toamnă)

  • 23 decembrie 2026 – 10 ianuarie 2027 (vacanța de iarnă)

  • O săptămână, la decizia inspectoratelor școlare, în perioada
    15 februarie – 7 martie 2027

  • 24 aprilie 2027 – 4 mai 2027 (vacanța de primăvară)

  • 19 iunie 2027 – 5 septembrie 2027 (vacanța de vară)

📌 Zile fără cursuri

Nu se organizează cursuri:

  • în 5 octombrie – Ziua Internațională a Educației;

  • în zilele de sărbătoare legală sau nelucrătoare prevăzute de lege;

  • în zilele stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil în învățământ.

🌱 Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde”

Programele naționale „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se vor desfășura în perioada:

7 septembrie 2026 – 23 aprilie 2027

Fiecare program:

  • are o durată de cinci zile lucrătoare consecutive;

  • este planificat la decizia unității de învățământ;

  • se derulează în intervale de cursuri diferite, pentru a asigura diversitate educațională.

🎯 De ce este importantă această structură

Structura modulară a anului școlar permite:

  • adaptarea calendarului la specificul fiecărei comunități;

  • o mai bună gestionare a perioadelor de evaluare și recuperare;

  • echilibru între activitatea școlară și perioadele de odihnă ale elevilor.

EDU: desfăşurarea Evaluării Naţionale 2025 – 2026, a admiterii în învățământul liceal (2026) și a examenului național de bacalaureat 2026

Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică proiectul de ordin privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2025 – 2026, proiectul de ordin privind organizarea admiterii în învățământul liceal 2026 – 2027 și proiectul de ordin privind organizarea și desfășurarea examenului național de bacalaureat 2026.

Documentele conțin, în anexe, propunerile de calendare de desfășurare a examenelor naționale/activităților specifice, precum și, pentru predictibilitate, propunerile de calendare pentru simulările examenelor naționale (evaluare națională și bacalaureat).

Conform actualelor propuneri:

  • Probele scrise ale evaluării naționale, respectiv ale examenului național de bacalaureat se vor desfășura după finalizarea cursurilor anului școlar 2025 – 2026.
  • Probele de evaluare a competențelor se vor desfășura după încheierea cursurilor anului școlar 2025 – 2026 pentru clasa a XII-a
  • Pentru probele scrise se păstrează prevederea prin care este permisă vizualizarea lucrărilor după afișarea rezultatelor inițiale și înainte de contestații, atât la evaluarea națională, cât și la bacalaureat.

Reamintim că forma finală a documentelor va fi aprobată în urma analizei feedbackului primit și după ședința Comisiei de Dialog Social (CDS)

Proiectele de ordine și calendarele aferente pot fi consultate aici (EN VIII & bacalaureat), respectiv aici (admitere liceu).

BIROUL DE PRESĂ MINISTERUL EDUCATIEI

România, rezultat istoric la Olimpiada Internațională de Informatică: patru medalii de aur

România scrie istorie în informatică mondială

România a obținut cel mai bun rezultat din istoria participării sale la Olimpiada Internațională de Informatică (IOI), după ce toți cei patru elevi din echipa națională au câștigat medalii de aur. Performanța a fost anunțată de Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI), subliniind caracterul excepțional al reușitei.

Echipa campioană a României

Cei patru tineri care au urcat pe podiumul olimpic sunt:

  • Rareș-Andrei Neculau, clasa a XI-a, Colegiul Național “Vasile Alecsandri” Galați

  • Rareș-Felix Tudose, clasa a XII-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică București

  • Mihai-Valeriu Voicu, clasa a XI-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică București

  • Mircea Maxim Rebengiuc, clasa a XI-a, Colegiul Național de Informatică “Tudor Vianu” București

Coordonatorii echipei au fost Marius Nicoli, profesor la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova și reprezentant Syncro Soft, și Bogdan Ioan Popa, cadru didactic la Universitatea din București.

Evoluția performanțelor românești

Comparativ cu anul trecut, când elevii români au obținut o medalie de aur, două de argint și una de bronz la competiția desfășurată în Egipt, progresul este impresionant. În 2023, România ocupa locul 2 în lume după numărul total de medalii, la egalitate cu Polonia și după China. Rezultatul din acest an consolidează poziția țării în elita mondială a informaticii.

Semnificația succesului

Această reușită confirmă valoarea școlii românești de informatică și potențialul extraordinar al tinerilor pasionați de domeniul tehnologic. Medaliile obținute demonstrează nu doar inteligență și creativitate, ci și un nivel ridicat de pregătire, perseverență și coordonare.

OpenAI lansează Study Mode în ChatGPT: învățare activă și gândire critică pentru elevi și studenți

Study Mode ChatGPTStudy Mode în ChatGPT – noul mod inteligent de învățare lansat de OpenAI

OpenAI continuă să inoveze în domeniul educației prin lansarea Study Mode, o funcție nouă în cadrul ChatGPT, creată pentru a sprijini dezvoltarea gândirii critice și învățarea activă în rândul elevilor și studenților. În loc să ofere automat răspunsuri care pot fi memorate, Study Mode provoacă utilizatorul să gândească, să formuleze idei și să înțeleagă în profunzime conceptele.

Ce este Study Mode?

Study Mode este o funcționalitate opțională disponibilă în ChatGPT care schimbă modul în care chatbot-ul răspunde la întrebările elevilor. În loc să ofere direct răspunsul, ChatGPT poate pune întrebări, oferi indicii sau chiar refuza răspunsul, încurajând elevul să descopere singur soluția. Scopul este clar: formarea gândirii critice și a abilităților reale de învățare.

De ce este important?

OpenAI afirmă că obiectivul acestei opțiuni este de a face din ChatGPT un partener de studiu mai eficient și responsabil. Într-o eră în care elevii tind să folosească AI-ul doar pentru a copia sau a evita efortul cognitiv, Study Mode încearcă să readucă accentul pe înțelegerea profundă a informației, nu pe memorarea superficială.

Caracteristici-cheie ale Study Mode:

  • Întrebări reciproce: ChatGPT devine interactiv și pune întrebări pentru a testa înțelegerea.

  • Răspunsuri parțiale sau întârziate: Elevul este încurajat să gândească și să caute răspunsul.

  • Feedback constructiv: Sunt oferite sugestii și explicații doar după ce utilizatorul a încercat să răspundă.

  • Mod opțional: Elevii pot alege să dezactiveze Study Mode dacă preferă stilul clasic de răspuns.

Cine poate accesa Study Mode?

Funcția este disponibilă pentru toți utilizatorii înregistrați, indiferent dacă aceștia folosesc ChatGPT în varianta gratuită sau cu abonament. Astfel, orice elev sau student interesat de învățare activă o poate utiliza fără costuri suplimentare.

Învățarea cu AI – o alegere, nu o obligație

Un aspect interesant este că Study Mode nu este impus. Elevii trebuie să aibă inițiativa de a învăța și de a folosi AI-ul ca instrument educativ. Această alegere reflectă o abordare matură și responsabilă, promovând autonomia în procesul de învățare.


Lansarea Study Mode marchează un pas important pentru OpenAI în direcția folosirii inteligenței artificiale în educație. Nu mai vorbim doar de un simplu generator de răspunsuri, ci de un partener virtual care poate ghida, provoca și susține învățarea reală. Elevii care își doresc mai mult decât răspunsuri predefinite pot acum beneficia de o experiență educațională cu adevărat valoroasă – una care le dezvoltă gândirea critică, perseverența și capacitatea de a înțelege lumea.

Performanță excepțională pentru România la Olimpiada Internațională de Matematică 2025: două medalii de aur și patru distincții

România strălucește la Olimpiada Internațională de Matematică 2025: șase medalii cucerite de elevii români în Australia

Lotul olimpic al României a obținut rezultate remarcabile la Olimpiada Internațională de Matematică 2025, desfășurată în Sunshine Coast, Australia. Elevii români s-au întors acasă cu două medalii de aur, trei de argint și una de bronz, într-o competiție extrem de strânsă care a reunit participanți din 114 țări – un record de participare la nivel global.


Medaliații României:

🥇 Pavel Ciurea, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti – medalie de aur
🥇 Emanuel Mazăre, Colegiul Naţional „Alexandru Odobescu” Piteşti – medalie de aur
🥈 Andrei Vila, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti – medalie de argint
🥈 David Ghibu, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti – medalie de argint
🥈 David-Vlad Mărghidan, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti – medalie de argint
🥉 Radu Ionuţ-Stoleriu, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” Iaşi – medalie de bronz


O competiție de elită

Ajunsă la cea de-a 66-a ediție, Olimpiada Internațională de Matematică (IMO) este cel mai prestigios concurs dedicat elevilor pasionați de matematică din întreaga lume. România are o tradiție bogată în acest domeniu, iar performanțele din acest an confirmă, din nou, calitatea educației matematice din țară.


Coordonarea lotului României

Delegația României a fost condusă de un colectiv de profesioniști cu experiență în domeniul competițiilor internaționale:
🔹 Conf. univ. dr. Cătălin-Liviu Gherghe (Leader), Universitatea din București
🔹 Prof. Marius Perianu (Deputy Leader), Colegiul Național „Ion Minulescu”, Slatina
🔹 Lucian Țurea, Societatea de Științe Matematice din România
🔹 Prof. Naghi Elisabeta Ana, inspector de matematică, observator din partea Ministerului Educației și Cercetării


Educație, pasiune și muncă intensă

Succesul elevilor români este rezultatul unei pregătiri intense, a pasiunii pentru matematică și a eforturilor susținute depuse de profesori, mentori și părinți. Liceul Internațional de Informatică din București s-a remarcat din nou ca un veritabil centru de excelență, oferind sprijin și formare de înalt nivel olimpic.


Rezultatele obținute de elevii români la Olimpiada Internațională de Matematică 2025 nu sunt doar o mândrie națională, ci și o dovadă clară că România continuă să exceleze în educația matematică la nivel internațional. Acești tineri talentați sunt ambasadorii viitorului – ai cercetării, ai inovației și ai performanței autentice.

Felicitări tuturor participanților și celor care i-au pregătit! România are cu adevărat motive de mândrie.

Examenul de Bacalaureat
Prezentarea generală a Politicii de Cookies

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.

Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.