Arhiva: Edu

EDU: desfăşurarea Evaluării Naţionale 2025 – 2026, a admiterii în învățământul liceal (2026) și a examenului național de bacalaureat 2026

Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică proiectul de ordin privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2025 – 2026, proiectul de ordin privind organizarea admiterii în învățământul liceal 2026 – 2027 și proiectul de ordin privind organizarea și desfășurarea examenului național de bacalaureat 2026.

Documentele conțin, în anexe, propunerile de calendare de desfășurare a examenelor naționale/activităților specifice, precum și, pentru predictibilitate, propunerile de calendare pentru simulările examenelor naționale (evaluare națională și bacalaureat).

Conform actualelor propuneri:

  • Probele scrise ale evaluării naționale, respectiv ale examenului național de bacalaureat se vor desfășura după finalizarea cursurilor anului școlar 2025 – 2026.
  • Probele de evaluare a competențelor se vor desfășura după încheierea cursurilor anului școlar 2025 – 2026 pentru clasa a XII-a
  • Pentru probele scrise se păstrează prevederea prin care este permisă vizualizarea lucrărilor după afișarea rezultatelor inițiale și înainte de contestații, atât la evaluarea națională, cât și la bacalaureat.

Reamintim că forma finală a documentelor va fi aprobată în urma analizei feedbackului primit și după ședința Comisiei de Dialog Social (CDS)

Proiectele de ordine și calendarele aferente pot fi consultate aici (EN VIII & bacalaureat), respectiv aici (admitere liceu).

BIROUL DE PRESĂ MINISTERUL EDUCATIEI

România, rezultat istoric la Olimpiada Internațională de Informatică: patru medalii de aur

România scrie istorie în informatică mondială

România a obținut cel mai bun rezultat din istoria participării sale la Olimpiada Internațională de Informatică (IOI), după ce toți cei patru elevi din echipa națională au câștigat medalii de aur. Performanța a fost anunțată de Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI), subliniind caracterul excepțional al reușitei.

Echipa campioană a României

Cei patru tineri care au urcat pe podiumul olimpic sunt:

  • Rareș-Andrei Neculau, clasa a XI-a, Colegiul Național “Vasile Alecsandri” Galați

  • Rareș-Felix Tudose, clasa a XII-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică București

  • Mihai-Valeriu Voicu, clasa a XI-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică București

  • Mircea Maxim Rebengiuc, clasa a XI-a, Colegiul Național de Informatică “Tudor Vianu” București

Coordonatorii echipei au fost Marius Nicoli, profesor la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova și reprezentant Syncro Soft, și Bogdan Ioan Popa, cadru didactic la Universitatea din București.

Evoluția performanțelor românești

Comparativ cu anul trecut, când elevii români au obținut o medalie de aur, două de argint și una de bronz la competiția desfășurată în Egipt, progresul este impresionant. În 2023, România ocupa locul 2 în lume după numărul total de medalii, la egalitate cu Polonia și după China. Rezultatul din acest an consolidează poziția țării în elita mondială a informaticii.

Semnificația succesului

Această reușită confirmă valoarea școlii românești de informatică și potențialul extraordinar al tinerilor pasionați de domeniul tehnologic. Medaliile obținute demonstrează nu doar inteligență și creativitate, ci și un nivel ridicat de pregătire, perseverență și coordonare.

OpenAI lansează Study Mode în ChatGPT: învățare activă și gândire critică pentru elevi și studenți

Study Mode ChatGPTStudy Mode în ChatGPT – noul mod inteligent de învățare lansat de OpenAI

OpenAI continuă să inoveze în domeniul educației prin lansarea Study Mode, o funcție nouă în cadrul ChatGPT, creată pentru a sprijini dezvoltarea gândirii critice și învățarea activă în rândul elevilor și studenților. În loc să ofere automat răspunsuri care pot fi memorate, Study Mode provoacă utilizatorul să gândească, să formuleze idei și să înțeleagă în profunzime conceptele.

Ce este Study Mode?

Study Mode este o funcționalitate opțională disponibilă în ChatGPT care schimbă modul în care chatbot-ul răspunde la întrebările elevilor. În loc să ofere direct răspunsul, ChatGPT poate pune întrebări, oferi indicii sau chiar refuza răspunsul, încurajând elevul să descopere singur soluția. Scopul este clar: formarea gândirii critice și a abilităților reale de învățare.

De ce este important?

OpenAI afirmă că obiectivul acestei opțiuni este de a face din ChatGPT un partener de studiu mai eficient și responsabil. Într-o eră în care elevii tind să folosească AI-ul doar pentru a copia sau a evita efortul cognitiv, Study Mode încearcă să readucă accentul pe înțelegerea profundă a informației, nu pe memorarea superficială.

Caracteristici-cheie ale Study Mode:

  • Întrebări reciproce: ChatGPT devine interactiv și pune întrebări pentru a testa înțelegerea.

  • Răspunsuri parțiale sau întârziate: Elevul este încurajat să gândească și să caute răspunsul.

  • Feedback constructiv: Sunt oferite sugestii și explicații doar după ce utilizatorul a încercat să răspundă.

  • Mod opțional: Elevii pot alege să dezactiveze Study Mode dacă preferă stilul clasic de răspuns.

Cine poate accesa Study Mode?

Funcția este disponibilă pentru toți utilizatorii înregistrați, indiferent dacă aceștia folosesc ChatGPT în varianta gratuită sau cu abonament. Astfel, orice elev sau student interesat de învățare activă o poate utiliza fără costuri suplimentare.

Învățarea cu AI – o alegere, nu o obligație

Un aspect interesant este că Study Mode nu este impus. Elevii trebuie să aibă inițiativa de a învăța și de a folosi AI-ul ca instrument educativ. Această alegere reflectă o abordare matură și responsabilă, promovând autonomia în procesul de învățare.


Lansarea Study Mode marchează un pas important pentru OpenAI în direcția folosirii inteligenței artificiale în educație. Nu mai vorbim doar de un simplu generator de răspunsuri, ci de un partener virtual care poate ghida, provoca și susține învățarea reală. Elevii care își doresc mai mult decât răspunsuri predefinite pot acum beneficia de o experiență educațională cu adevărat valoroasă – una care le dezvoltă gândirea critică, perseverența și capacitatea de a înțelege lumea.

Performanță excepțională pentru România la Olimpiada Internațională de Matematică 2025: două medalii de aur și patru distincții

România strălucește la Olimpiada Internațională de Matematică 2025: șase medalii cucerite de elevii români în Australia

Lotul olimpic al României a obținut rezultate remarcabile la Olimpiada Internațională de Matematică 2025, desfășurată în Sunshine Coast, Australia. Elevii români s-au întors acasă cu două medalii de aur, trei de argint și una de bronz, într-o competiție extrem de strânsă care a reunit participanți din 114 țări – un record de participare la nivel global.


Medaliații României:

🥇 Pavel Ciurea, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti – medalie de aur
🥇 Emanuel Mazăre, Colegiul Naţional „Alexandru Odobescu” Piteşti – medalie de aur
🥈 Andrei Vila, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti – medalie de argint
🥈 David Ghibu, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti – medalie de argint
🥈 David-Vlad Mărghidan, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti – medalie de argint
🥉 Radu Ionuţ-Stoleriu, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” Iaşi – medalie de bronz


O competiție de elită

Ajunsă la cea de-a 66-a ediție, Olimpiada Internațională de Matematică (IMO) este cel mai prestigios concurs dedicat elevilor pasionați de matematică din întreaga lume. România are o tradiție bogată în acest domeniu, iar performanțele din acest an confirmă, din nou, calitatea educației matematice din țară.


Coordonarea lotului României

Delegația României a fost condusă de un colectiv de profesioniști cu experiență în domeniul competițiilor internaționale:
🔹 Conf. univ. dr. Cătălin-Liviu Gherghe (Leader), Universitatea din București
🔹 Prof. Marius Perianu (Deputy Leader), Colegiul Național „Ion Minulescu”, Slatina
🔹 Lucian Țurea, Societatea de Științe Matematice din România
🔹 Prof. Naghi Elisabeta Ana, inspector de matematică, observator din partea Ministerului Educației și Cercetării


Educație, pasiune și muncă intensă

Succesul elevilor români este rezultatul unei pregătiri intense, a pasiunii pentru matematică și a eforturilor susținute depuse de profesori, mentori și părinți. Liceul Internațional de Informatică din București s-a remarcat din nou ca un veritabil centru de excelență, oferind sprijin și formare de înalt nivel olimpic.


Rezultatele obținute de elevii români la Olimpiada Internațională de Matematică 2025 nu sunt doar o mândrie națională, ci și o dovadă clară că România continuă să exceleze în educația matematică la nivel internațional. Acești tineri talentați sunt ambasadorii viitorului – ai cercetării, ai inovației și ai performanței autentice.

Felicitări tuturor participanților și celor care i-au pregătit! România are cu adevărat motive de mândrie.

Evaluare Națională (EN VIII) 2025: Informare sintetică privind rezultatele înregistrate după prima afișare

Rezultatele înregistrate în sesiunea iunie 2025 a Evaluării Naționale (EN VIII) au fost publicate astăzi, 3 iulie, ora 12:00, pe ► site-ul dedicat, pe site-urile inspectoratelor școlare județene și în unitățile de învățământ/centrele de examen.

Examenul  a fost susținut de 152.233 de absolvenți ai clasei a VIII-a (din totalul celor 159.229 de absolvenți înscriși), context care a generat o rată de participare de 95,6%, situată, practic, la aceleași valori consemnate în ultimii 5 ani.

Au obținut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci) 126.495 de elevi (83,1%).

Rezultatul înregistrează cea mai ridicată valoare din ultimii 13 ani.

75 de absolvenți de gimnaziu au încheiat examenul cu media 10 (zece).

Rezultate/probe

  • Limba și literatura română: 131.849 de elevi (86,4%) au obținut note mai mari sau egale cu 5 (cinci). 474 de elevi au primit nota 10 (zece).
  • Matematică, 116.251 de elevi (76,3%) au fost notați cu note mai mari sau egale cu 5. Lucrările a 919 elevi au fost notate cu 10 (zece).
  • Limba şi literatură maternă: 8.361 de elevi (92,3%) au obținut note mai mari sau egale cu 5. 130 de elevi au obţinut nota 10 (zece).

16,9% dintre elevi (25.738) au obținut medii sub 5 (25,5% în anul 2024, 23,8% în anul 2023 și 17,7% în anul 2022). Au fost eliminați pentru fraudă/tentative de fraudă 3 elevi (lucrările lor au fost notate cu 1, conform metodologiei).

Rezultatele au fost afișate/publicate pe baza codului unic alocat și comunicat fiecărui candidat, în acord cu prevederile specifice din Regulamentul general privind protecția datelor personale (GDPR).

Lucrările scrise pot fi vizualizate astăzi, între orele 14:00 – 18:00, interval în care pot fi depuse și contestațiile. Acest proces se derulează și în perioada 4 – 5 iulie.

Elevii pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, potrivit procedurii aprobate de către Comisia Națională. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, elevii trebuie să fie însoțiți obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor, însă în situația în care se optează pentru contestarea notei/notelor, elevii completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că sunt informați cu privire la faptul că nota rezultată în urma reevaluării poate modifica nota inițială, prin creștere sau descreștere, după caz. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai elevilor.

Rezultatele finale vor fi afișate joi, 10 iulie.

Comunicat de presa MInisterul Educatiei

Înscrieri pentru „Into Change Award”, premiu destinat grupurilor de cercetare europene

Ministerul danez al Învățământului Superior și Științei anunță lansarea concursului pentru Into Change Awardpremiu destinat grupurilor de cercetare europene ce au demonstrat excelență în activitatea lor.

Premiul constă în 8 milioane DKK (coroane daneze) și este acordat în colaborare cu fundațiile daneze non-profit Novo Nordisk Foundation, Villum Foundation și Carlsberg Foundation, parte a fundațiilor VELUX, fiecare contribuind cu 1 milion DKK la suma totală acordată în 2025.

Into Change Award este dedicat recunoașterii și onorării activității grupurilor de cercetare europene care au întreprins cercetări remarcabile și inovatoare la cel mai înalt nivel internațional, inclusiv cu un impact semnificativ la nivelul societății.

Nominalizările pot viza orice domeniu de cercetare și pot fi prezentate de universități europene, instituții de cercetare, fundații și academii dedicate științelor și artelor umaniste. Fiecare instituție poate nominaliza un grup de cercetare pentru acest premiu.

Înscrierile încep în data de 1 iunie 2025 și se încheie în data de 1 august 2025, ora 12:00 CET (ora Europei Centrale).

Mai multe informații sunt disponibile pe website-ul Ministerului danez al Învățământului Superior și Științei.

Precizări cu privire la examenul de titularizare 2025

titularizareCa urmare a mai multor întrebări primite și a unor discuții din spațiul public și pentru a evita interpretări distorsionate facem următoarele precizări:

1. În acest an, examenul național de titularizare se organizează conform procedurilor cunoscute și anunțate.

2. Posibila modificare a examenului de titularizare în anii următori este o propunere de viziune din cadrul Raportului de diagnostic al educației și cercetării din România, prezentat de Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David. Propunerea urmează sa fie discutată cu partenerii de dialog social și potențial implementată în urma acestor discuții;

3. Procedura de titularizare este gândită pentru a facilita intrarea și păstrarea profesioniștilor de calitate în sistem.

În ceea ce privește evaluarea cadrelor didactice la 5 ani, parte din același proces propus spre analiză, modul în care a fost gândită această evaluare nu presupune ca profesorii să mai susțină încă o dată un examen de titularizare. Propunerea este ca, la 5 ani, să se facă o evaluare sumativă, care să vizeze atingerea standardelor minimale. 

Această evaluare include feedbackul de la director, de la colegi și de la beneficiari. În cazul în care se constată faptul ca standardele minimale nu sunt atinse, într-un interval de 2 ani profesorul intră în programe de training, de dezvoltare profesională și/sau în programe remediale. Dacă după cei 2 ani nu atinge standardele minimale, atunci trece de pe poziția de angajat pe perioadă nedeterminată pe cea de angajat pe perioadă determinată.

În concluzie, nu este vorba de a regândi și a susține din 5 în 5 ani examene naționale pentru posturile respective, nici de pierderea posturilor pe perioadă nedeterminată pe care profesorii le au acum.

Comunicat de presa Ministerul Educatiei

Examenul de Bacalaureat
Prezentarea generală a Politicii de Cookies

Acest site utilizează cookie-uri pentru a vă oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile cookie sunt stocate în browserul dvs. și efectuează funcții cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când vă întoarceți pe site-ul nostru și ajutând echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului le găsiți cele mai interesante și mai utile.

Puteți ajusta toate setările cookie-urilor navigând în filele din stânga.

Mai multe informații despre politica noastră privind cookie-urile.